Oprescu vrea la Cotroceni
Ultima emisiune Zig-Zag a lui Ion Cristoiu la Antena 3 a adus cu sine bomba amorsata si dezamorsata de cateva ori saptamana trecuta: posibila candidatura a lui Sorin Oprescu la preşedinţie. Dincolo de iesirea din scena a “maestrului”, act de imagine ratat tocmai din cauza lui Oprescu, aceasta candidatura complica serios calculele analistilor politici (de meserie si, mai ales, de talk-show).
Nu numai ca Oprescu isi nuanteaza declaratia din urma cu doar cateva zile, dar isi schimba total discursul: acum vorbeste despre “soarta neamului” (a “poporului”, pentru a traduce termenul pentru simpatizantii presedintelui in functie) si despre redarea sperantei (tema de import din zona Obama). Ceea ce, asa cum observa Ion Cristoiu, inseamna ca Oprescu chiar va candida. Mai exista loc de manevra, lasat destul de inteligent de cei care-i scriu punctajele acum, in sensul renuntarii la candidatura. Nu se stie, poate ca mass media nu vor reactiona tocmai favorabil sau poate ca sondajele ce vor urma imediat acestui anunt nu vor fi incurajatoare.
Pe cine avantajeaza si pe cine dezavantajeaza aceasta candidatura? Analiza sintetic-apriori ar putea spune doua lucruri:
- Il avantajeaza pe presedintele Basescu; Oprescu ia foarte mult electorat de la Geoana si de la Antonescu. Practic, s-ar repeta scenariul din primul tur de la localele din vara trecuta, cand candidatul PDL nu a pierdut prea mult electorat, dar au pierdut cei ai PSD si PNL;
- Il poate dezavantaja pe acelasi presedinte Basescu, tocmai pentru ca Sorin Oprescu are calitatea de a putea conjuga cele doua tipuri de electorat (de stanga si de centru-dreapta). Ba chiar sa-l mai si obtina natural pe cel al lui Vadim Tudor.
Totusi, nu e bine sa suprapunem modelul localelor de anul trecut cu prezidentialele din toamna asta. Pentru ca, macar in ceea ce-l priveste pe Sorin Oprescu, nu poate aplica aceeasi strategie.
Nu au fost multi cei interesati de motivatiile psihosociologice ale alegerii lui Oprescu de anul trecut. Ca intuitie, aceeasi eterna strategie a victimizarii a functionat si atunci. Pe trei directii:
- Lupta lui Sorin Oprescu cu Marian Vanghelie din interiorul PSD pentru nominalizarea ca si candidat la primarie. Or, tocmai asta i-a permis lui Sorin Oprescu sa se revendice ca independent;
- Lovitura de geniu – interzicerea candidaturii. E foarte posibil ca oamenii de acolo sa fi vrut sa-i interzica la modul serios candidatura, dar ar fi creat prea mult scandal si au fost obligati sa i-o permita, pana la urma;
- In final, tot pe palierul PSD, asa-zisa nedreptate comisa in 2000, cand unii (se vorbea despre DIP) l-ar fi tradat pe Sorin Oprescu si i-ar fi permis lui Traian Basescu sa castige presedintia.
Acum, primarului general ii va veni mult mai greu sa-si motiveze candidatura, iar recursul la „mai binele acestui neam” pare un mobil destul de slab. Mai mult, acum comite chiar el o dubla nedreptate:
- Fata de Crin Antonescu, cel care se astepta la sustinere din partea primarului Bucurestiului. Care primar, de altfel, o si facuse declarativ. Mi-e greu sa cred ca Antonescu si-a schimbat optiunea de a candida;
- Fata de bucuresteni, carora le-a promis nu 4 ani de mandat, ci chiar 8 ani. Mai mult, fata de intrebarea care vine de la sine (de ce vrea la Cotroceni si nu ramane la primarie), Oprescu va trebui sa raspunda uneia si mai grele (cui lasa Bucurestiul?). Nefiind intr-un partid politic, Oprescu nu ar avea un mostenitor direct la primarie. Or, aceleasi nume ar intra pe firmament – Murgeanu, Negoita si Prigoana (PDL), Vanghelie si Ontanu (PSD), Ludovic Orban (PNL). Niciunul nu ar respecta modelul Oprescu.
E foarte important sa nu uitam de Mircea Geoana si relatia acestuia cu Sorin Oprescu. Din doua motive: 1) pana una-alta, Geoana este candidatul oficial al PSD (desi e rost de un Congres in acest sens – o noua lansare in toamna); 2) exista un lung sir de contestari ale lui Mircea Geoana, din partea fostului senator PSD Sorin Oprescu. Ne vom opri asupra acestui aspect. Istoria politica recenta a Romaniei ne face sa uitam momente importante. Unul dintre acestea se poate dovedi Congresul PSD din decembrie 2006, cand Oprescu l-a provocat pe Mircea Geoana. Sansele erau minimale, lucru care s-a confirmat in cele din urma. Imediat dupa Congres, Oprescu a fost obligat sa-si dea demisia de la sefia organizatiei de Bucuresti a partidului. Putina lume stie, insa, ca strategia venita din partea celor care-l consiliau atunci pe „doctor” si acceptata de acesta era aceea a retragerii inainte de vot si invocarea “jocurilor de culise”. Sorin Oprescu s-a sucit, insa, si a avut de pierdut!
La toate astea se adauga si amenintarile pe care Oprescu sustine ca le-ar fi primit din partea unora ca sa-l lase pe Geoana in pace. Ca bonus, amenintarile cu excluderea din PSD. In acest context, candidatura lui Oprescu poate fi lesnicios interpretata ca o lovitura directa aplicata lui Geoana. Ion Iliescu, apreciat ca omul care-l directioneaza pe Sorin Oprescu intr-o directie sau alta, si Adrian Nastase, posibil viitor presedinte al PSD, ar avea, la randu-le, tot interesul sa-l “ajute” pe Mircea Geoana sa nu intre in turul doi al prezidentialelor. E clar ca sansele actualului presedinte al PSD scad puternic. Nu ar trebui, deci, sa ne surprinda daca in perioada urmatoare ar aparea si multe atacuri din zona PSD la adresa lui Sorin Oprescu.
Si exista destule puncte in care primarul general poate fi atacat:
- Promisiunea facuta bucurestenilor ca nu va pleca de la primarie;
- Destul de slaba gestionare in administratia de doar un an a capitalei – s-a remarcat doar prin taierea unor beneficii ale clientelei unor zone politice. Nu a dus pana la capat niciun proiect si e greu de crezut ca o va face pana in toamna;
- Apropierea de Ion Iliescu si vestitul recurs la anticomunism al posibilului adversar Traian Basescu. Pe aceeasi directie, trecerea din Primaverii in Cotroceni;
- Se va reaminti ca a pierdut in fata lui Basescu la localele din 2000;
- Se vor gasi destui care sa-l intrebe de unde vin banii pentru campania electorala, neavand niciun partid in spate;
- Se vor relua acuzatiile de plagiat;
- Se va reveni la tema semnaturilor pentru candidatura de la locale;
- Cu voia dumneavoastra, desi este un atac josnic, vor fi destui cei care vor vorbi despre “scheletii din dulap”.
La asta se adauga si unele deficiente lipsuri in constructia actorului politic:
- Notorietatea destul de scazuta la nivel national. Va trebui masurata de catre sociologi, dar e foarte posibil sa fie undeva la nivelul lui 80% – 65-70% era in primavara lui 2008;
- Discursul destul de greoi, care nu se potriveste intregului electorat vizat – cu un discurs de bucurestean, e destul de greu sa obtii electoratul transilvanean. Daca va fi sa se lupte cu Traian Basescu in turul 2, acolo va fi cheia;
- In sfarsit, incapacitatea proverbiala de a duce o campanie electorala. Or, Sorin Oprescu va trebui sa se plimbe prin tara in acest scop, lucru destul de obositor. In plus, il vor injura unii ca nu-si face treaba la Bucuresti cum trebuie. Ar fi nevoit poate sa-si dea si demisia de la primarie. De altfel, o infrangere la prezidentiale, ar cere o noua demisie de onoare (lucru de care este capabil, asa cum aratam mai sus).
Ca tot veni vorba de campania electorala, poate nu ar fi rau sa incepem sa ne intrebam si cine-i vor fi consilierii (pe langa MarieJeanne Ion), ca doar scriem pe site-ul masteratului de comunicare politica. Poate fi Dan Andronic, cel care a reusit lovitura mediatica, anuntand candidatura lui Oprescu si parand destul de in tema. Pentru ca multi speculeaza ca Radu Duda nu are bani, poate Victor Dimitriu si Adrian Thiess se intorc la “doctor”. In calcule pot intra si Marius Pieleanu si Vladimir Pasti. Printr-o intorsatura absurda, poate fi vorba si de Red Apple Communication, dupa ce Ioana Varsta a fost data afara de la minister de catre Cristian Diaconescu si Horia Mihalcescu are destule probleme in gestionarea imaginii Elenei Udrea. Mai mult, s-a tot vorbit despre o sustinere discreta a lui SOV pentru SOp.
PS. Personal, mi-a venit destul de greu sa inteleg de ce un actor politic important face ceea ce face. Trecand peste raspunsul facil al intereselor economice a unora sau altora, nu cred ca asta este tot. Mai degraba, un anumit soi de vanitate ii mana in continuare in lupta. Dar ce-au voit acel Apus? Un consilier politic mai apropiat de varsta de Sorin Oprescu (cu vreo 4 ani mai tânăr ca el) îmi spunea ca “Sorin a ajuns la varsta la care si-a indeplinit toate dorintele si timpul nu-l mai cruta. De-aia vrea mai mult si mai mult”. Rationamentul se aplica probabil si consilierului politic despre care fac vorbire, dar e o discutie secundara. Atunci, ca inca puber in lumea asta mare, pot spune ca Sorin Oprescu poate fi inteles ca vrea la presedintie. Si asta o pot face bucurestenii si Crin Antonescu. Dar nu poate fi iertat (aviz consultantului politic), mai ales daca nu castiga. Asa ca Oprescu sa candideze ca sa castige, nu ca sa piarda altii.
Sursa foto: www.pmb.ro
Despre autor: Cristian Calugaru
Va puteti abona prin 
RSS
Oprescu poate sa vrea oricat, sansele lui la prezidentiale sunt egale daca nu chiar mai mici cu cele ale lui Radu Duda…
Intrebarea ce se pune la posibila candidatura a lui Oprescu: este sau nu in spate mana lui Basescu?
Argumente pro:
- zvonurile care pregateau anuntul candidaturii aparute in urma cu 2-3 saptamani;
- aplicarea principiului “Divide et impera” (in traducere romaneasca “Incurca-i Doamne!”) iar prin aparitia lui Oprescu se reduc mult sansele realizarii unei coalitii anti-Basescu, capabila sa impuna un singur candidat si care astfel sa aiba sanse;
- prea se intelege bine in ultima vreme Oprescu (primarul general pentru cei care nu stiau asta!) cu Consiliul General dominat de PD-L;
Argumente contra:
- ambitia lui personala este ca la un moment dat sa devina presedinte;
- Oprescu este totusi un prezidentiabil cu sanse ( daca nu acum macar peste cativa ani);
- inca mai are in telefon numarul lui nenea Iliescu;
- in ciuda sondajelor care il pun langa Duda eu estimez ca este totusi capabil sa stranga peste 20% in primul tur cu conditia sa accepte plimbari prin tara si sa-si faca rost de consilieri pentru ca strategia de la locale (intra in campanie cu 55%, victimizare, se ascunde o luna si castiga ) nu mai tine la toamna si la nivel national;
- pozitia lui de “luare in considerare a candidaturii” arata ca de fapt se afla la etapa studiului de piata cand incearca sa-si evalueze sansele medorind sa riste o infrangere. Daca sondajele il vor arata sub 15% inca o luna sigur nu va candida.
Intrebare recapitulativa:
Este mana lui Zeus sau “Hand of God”?
Ar mai fi o varianta, dar sa nu ma acuzati de scenarita!. Candidatura lui Oprescu reprezinta o sansa pentru Geoana de a pierde onorabil in sensul ca scorul ce va fi obtinut, mult sub cel al partidului, se va datora exclusiv tradarii unora dintre PSD-ei ce vor “dirija” voturi spre Oprescu si astfel va putea continua sa fie presedinte al pardidului dupa alegeri si, bineinteles, dupa ce va curata Vanghelie organizatia de tradatori.
Salutare, Liviu.
Cred că ţi-am mai spus: măcar din punct de vedere al activităţii dintr-o anumită perioadă, îl ştiu destul de bine pe Oprescu. Poate să fie total demoralizat sau “obosit” pentru câteva zile şi volatil, chiar exuberant, pentru alte câteva zile din săptămână.
Senzaţia pe care mi-a dat-o emisiunea de duminică e aceea a omului obligat să se bage la înaintare. Dacă-şi mai ia mulţi pumni în cap de la ăştia sau, din contră, sondajele îl prezintă ca fiind favorit la intrarea în turul II, s-ar putea să treacă în zona de volatilitate şi atunci să te ţii cu apariţii prin presă şi declaraţii de stă mâţa-n coadă.
În altă ordine de idei, mă surprinde chestia cu preşedinţia peste timp pentru Oprescu. Îţi vindeam un pont în partea de post-scriptum: a ajuns la 57 de ani mai obosit decât Ion Iliescu la 77. Timpul nu are răbdare cu el încă 5 ani, când va avea 62, deci 67 la sfârşit de prim mandat. Vorbim despre un om care se consumă în condiţii specifice. În plus, deşi şi-a dorit chestia cu Primăria şi cred că a fost animat de cele mai bune intenţii, nu prea se văd schimbări în bine.
Cât despre partea cu Iliescu, eu nu aş prea merge într-acolo. 1) Pentru că sunt sincer atunci când cred că Ion Iliescu l-ar putea bate pe Băsescu într-o nouă confruntare electorală (pentru că Băsescu este chiar mai uzat la 58 de ani decât Oprescu – stă rău cu nervii); 2) S-a dovedit la Bucureşti că nu-l prea poţi lega de Ion Iliescu pe Oprescu (culmea, a câştigat un electorat de dreapta liberal la Bucureşti – nu vorbesc despre clasa de mijloc în plină afirmare care are tendinţa de a vota cu PDL şi Băsescu); 3) S-a ajuns cred la momentul în care se consideră că Ion Iliescu nu a făcut numai rău – PSD este mai mult acum în zodia lui Iliescu, decât acum 3-4 ani. Acum, nimeni din PSD, nici Geoană, nici Năstase, care au încercat pe rând să se scuture de Ion Iliescu, nu par capabili să-i spună “mai lasă-ne”.
În final, ca să-ţi satisfac foamea de scenarită, îţi dau un link foarte interesant (http://victor-roncea.blogspot.com/2009/07/telenovela-la-independentu-matrioska.html). Nu cred că suntem atât de departe până la momentul la care ne vom acuza reciproc de fascism, socialism, reacţionarism şi iredentism.
Se pare că link-ul cu pricina nu merge (nu ştiu de ce). Intră la Victor Roncea pe blog şi-ai să găseşti mai multe despre “Clubul de la Bucureşti” – tind să dau dreptate că de-acolo vine nevoia candidaturii lui Oprescu. Cu limitările de rigoare pentru limbaj şi dând la o parte considerentele de valoare ale lui Roncea.
Link-ul nu merge din cauza ultimei paranteze. Rescrie-l!
Este credibila si varianta lui Roncea desi la cum striga el “Hotii!” in permanenta risca sa nu-l mai ia nimeni in serios. ( Apropo de listele la primarie am vazut si eu, personal si am dovezi, mai multi copilasi intre 1 si 5 ani care au semnat ca sunt de acord cu candidatura marelui Oprescu, probabil fiindca tantalailor care au “strans” semnaturi nu li s-a atras atentia sa sara peste sectia de pediatrie a municipalului! sic!)
Eu nu cred ca e prea tarziu pentru Oprescu nici peste cinci ani dar sunt sigur ca nu mai are rabdare si este dispus sa riste chiar acum daca, ma repet, sondajele reale (sau macar colegii taticului) ii vor arata o cat de mica raza de speranta.
Ati urmarit pozitia analistului Vanghelie cu privire la Oprescu exprimata la 3×3 al lui Stelian Tanase??
Vanghelie, în esenţă, se dovedeşte raţional în cele mai multe rânduri. Nu-l bănuiesc nici pe el că ar fi rău intenţionat. Pe de altă parte, în ceea ce-l priveşte pe Oprescu, cred că încă trăieşte cu senzaţia de la început de 2007, când îi era subaltern la filiala de Bucureşti a PSD şi când menirea lui era aceea de a-l finanţa pe “Doctor”. Chiar şi seara la restaurant.
Vanghelie îşi arată, însă, limitările când vine vorba de analiza politică atunci când începe să se bizuiască prea tare pe propria imagine asupra lumii. La fel a zis şi vara trecută că Oprescu degeaba candidează, că nu are nicio şansă, iar realitatea obiectivă l-a contrazis.
În orice caz, încep să cred din ce în ce mai mult că preşedintele României se va alege din următorii trei: Cristi Diaconescu, Mugur Isărescu şi Sorin Oprescu.
E destul de ciudata alaturarea.
Atat Diaconescu cat si Isarescu sunt pregatiti pentru expozeuri la conferinte si intalniri la nivel inalt dar nu sunt capabili sa vorbeasca in
piata Gorjului!! S-a vazut la campaniile precedente.
ori trebuie sa interpretez ca singurul posibil ar fi Oprescu?
Sau te bazezi pe traditia ca toti presedintii Romaniei au fost cu ..escu si de aceea nu poate castiga Geoana?
Oprescu are sanse mai mici decat minime! Si nu cred ca Basescu il impinge sa candideze, ci poate ca psd-ul este crizat ca prostanacu nu e un candidat prea bun! parca si la primarie tot doi candidati socialisti au fost…