Secretar general al NATO “user-friendly”
Poate ca pentru multi, NATO si secretarul sau general nu inseamna mare lucru. Totusi, la fel ca UE, Alianta Nord-Atlantica influenteaza pozitionarea Romaniei in lume si viitorul romanilor, mai ales din punctul de vedere al securitatii. Poate ca unii au devenit constienti de acest lucru cu ocazia summitului NATO de la Bucuresti. In orice caz, modul in care aceasta organizatie se transforma si se adapteaza noilor tendinte si provocari este remarcabil. Si, mai nou, aceasta schimbare este condusa de un nou secretar general.
Anders Fogh Rasmussen, noul secretar general al NATO, a început, de la preluarea mandatului, o ofensivă pe Internet, având videoblog şi cont pe Facebook şi pe Twitter, ceea ce dă funcţiei sale o notă mai puţin rigidă, făcând-o mai prietenoasă şi mai deschisă către publicul larg.
Mandatul lui Anders Fogh Rasmussen a început foarte bine – cel puţin pe Internet, unde pare să aibă un public foarte energic şi interesat de activitatea sa. Astfel, contul său de pe site-ul de socializare Facebook are foarte mare succes. Rasmussen are peste 34.000 de susţinători, iar de la preluarea mandatului în cadrul NATO are sute de mesaje postate de către utilizatori, unii fiind interesaţi, de exemplu, dacă “Fogh” este nume sau prenume şi de modul în care se pronunţă.
Modul în care Anders Fogh Rasmussen, în vârstă de 56 de ani, a ales să comunice este foarte discrepant faţă de atitudinea predecesorului său, Jaap de Hoop Scheffer, care comunica strict pe căi oficiale. Scheffer a promovat o imagine discretă şi sobră a secretarului general, alegând să se adreseze opiniei publice prin intermediul comunicatelor de presă şi prin vocea purtătorului de cuvânt, James Appathurai.
De regulă, noul secretarul general al NATO, care a fost timp de opt ani premierul Danemarcei, pune pe Facebook poze din deplasările sale oficiale – până acum din Kosovo sau Afganistan - şi scurte mesaje despre activitatea sa, cum ar fi întrevederea cu Hamid Karzai, alegerile din Afganistan sau vizitele în Grecia şi Turcia. Rasmussen nu se sfieşte nici să pună mesaje despre timpul său liber. Vorbeşte despre o excursie pe care a făcut-o cu mountainbike-ul sau despre cum el şi cu soţia s-au instalat la Bruxelles. Totuşi, este de observat că reuşeşte să păstreze un echilibru optim între palierul personal şi cel oficial, fără să încalce anumite limite:
Anne-Mette şi cu mine ne-am instalat în noul nostru cămin din Bruxelles. A fost un început agitat pentu noua noastră viaţă. În timpul primelor două săptămâni de când sunt în funcţie, am vizitat trupele (NATO) din Afganistan şi Kosovo. Aceşti oameni fac o treabă excelentă. Sunt mândru de ei. Anders.
Un alt mesaj se referă la o plimbare cu caiacul, dar şi la dorinţa de libertate şi democraţie:
Dragi prieteni, tocmai m-am întors dintr-o excursie cu caiacul. Este minunat să te poţi relaxa prin activităţi în aer liber după o săptămână aglomerată. Joia trecută am vizitat Islanda. Parlamentul islandez, Althing, este una dintre cele mai vechi adunări populare din lume. La mii de kilometri depărtare, poporul afgan a înfrânt terorismul exprimându-şi votul în mod democratic. Dorinţa de libertate şi democraţie este universală.
Relatările despre timpul său liber sunt potrivite pentru a conferi o latură umană funcţiei sale şi pentru a-l face mai accesibil publicului larg. Rasmussen şi-a dat seama că prin intermediul Internetului poate câştiga popularitate în rândul unor categorii de public foarte variate. De altfel, Rasmussen şi-a dat seama că, din momentul în care va prelua funcţia de secretar general, va avea pe Facebook o “audienţă internaţională” şi a decis să renunţe le daneză în favoarea englezei.
Anders Fogh Rasmussen a devenit la 1 august cel de-al 12-lea secretar general al NATO. Într-un mesaj publicat la 31 iulie Rasmussen scria:
Dragi prieteni şi susţinători, după cum probabil ştiţi, voi prelua funcţia de secretar general al NATO de la 1 august. Din moment ce acum mă voi adresa unei audienţe internaţionale, voi folosi engleza ca limbă pe pagina mea de Facebook. Vă mulţumesc pentru susţinerea acordată pe timpul mandatului de premier al Danemarcei şi sper că veţi rămâne la fel de interesaţi de contul meu de pe Facebook şi în timpul mandatului de secretar general al NATO. Anders.
Ce feedback primeste Anders? Mesajele sunt adresate de oameni de toate naţionalităţile şi sunt fie de încurajare şi felicitare pentru noua funcţie în cadrul Alianţei sau sunt întrebări pe diverse teme. Sunt foarte multe mesaje care se referă şi la iniţiativa lui Rasmussen de a comunica prin intermediul Internetului, oamenii spunând că acest lucru va oferi organizaţiei o transparenţă şi o flexibilitate crescută.
Există însă şi unele mesaje mai “personale”. De exemplu, Serhiy Tereshko îl întreabă pe Rasmussen dacă Fogh este al doilea prenume sau parte a numelui de familie. De asemenea, utilizatorul vrea să stie dacă se pronunţă aşa cum este scris sau dacă se pronunţă “Fou” sau “Fo”. Rasmussen nu a răspuns public acestui mesaj, dar este posibil să îi fi răspuns direct celui care a întrebat, fără ca ceea ce a scris să poată fi vizionat de altcineva.
Patty Shelton îi sugerează secretarului general al NATO să o anunţe dacă se va afla vreodată în Atlanta, SUA, întrucât vrea să îl ducă la un meci al echipei locale de baseball, Braves. Feriba Bahir Andersen, îl avertizează să ţină sub observaţie serviciile de informaţii pakistaneze şi cele ale Arabiei Saudite, pentru că acestea susţin în continuare talibanii şi alţi extremişti, pentru a crea haos şi pentru a afecta imaginea Indiei şi a Afganistanului. Un dialog amuzant se naşte şi între Bahruz Maksudov şi Serhiy Tereshko, pe tema extinderii NATO. Bahruz Maksudov îl întreabă pe secretarul general peste câţi ani poate intra Azerbaidjanul în NATO. În replică, Serhiy Tereshko îi spune, adăugând o faţă zâmbitoare în semn de glumă, că Ucraina va ajuta Azerbaidjanul să intre în NATO – aluzie la perspectiva foarte indepartate a ambelor tari de a adera la Alianta.
Pagina de Facebook al lui Rasmussen nu este lipsită şi de comentarii negative. Erin LaPorte îi scrie lui Rasmussen că la ora actuală NATO nu mai este necesar, singura misiune a acestei organizaţii fiind să promoveze americanii, să elimine Rusia şi să ţină Europa la un nivel cât mai scăzut.
Un alt mesaj negativ se referă la vizita pe care Rasmussen o face în Turcia, după ce iniţial a vizitat Grecia.
Dacă veniţi în Turcia pentru a face rost de mai mulţi soldaţi de-ai noştri pentru Afganistan, puteţi face cale întoarsă încă din Atena. Nu veniţi în Turcia, mamele din Turcia plâng de peste 30 de ani din cauza terorismului, iar Afganistanul nu este problema poporului turc. Cine a cucerit Afganistanul? Cine controlează industria de cocaină de aici? Trebuie să mergeţi în SUA şi în Marea Britanie, ei au destui soldaţi, iar soldaţii turci nu sunt sclavii voştri, scrie Hüseyin Çevik.
Pagina de pe Facebock nu este singura componentă a strategiei de comunicare online a lui Rasmussen. Pe site-ul oficial al NATO a apărut o secţiune specială, intitulată “Colţul secretarului general” (Secretary General’s Corner), unde există trimiteri către videoblogul lui Rasmussen, către pagina sa de Facebook şi de Twitter.
Pe Twitter, Rasmussen are mesaje precum: “Am avut o întâlnire foarte fructoasă cu Hamid Karzai“, “Am făcut jogging azi dimineaţă prin frumosul oraş Atena“, “Am ajuns la Ankara“. După numai câteva săptămâni de când are cont pe Twitter, Rasmussen are deja 507 utilizatori care s-au înscris ca “urmăritori fideli”.
Videoblogul de pe site-ul oficial al NATO abordează teme mult mai convenţionale, ca de exemplu viitorul NATO, priorităţile mandatului său sau misiunea din Afganistan. Chiar dacă postările pe acest videoblog au deocamdată numai câte trei-patru comentarii, declaraţiile pe care le face Rasmussen aici sunt preluate de presa din întreaga lume, fiind un canal alternativ de comunicare oficială. Orice nouă însemnare pe blog este promovată printr-un link atât pe Facebook, cât şi pe Twitter.
Ofensiva online a lui Rasmussen se înscrie, de altfel, într-o tendinţă generală a oamenilor politici, a persoanelor publice şi a instituţiilor şi organizaţiilor de comunica cu publicul prin intermediul internetului, fie că este vorba despre un blog tradiţional, despre un videoblog, despre o pagină personală sau conturi pe Facebook, MySpace, Twitter sau chiar YouTube.
O astfel de abordare atrage, de regulă, un public mai tânăr şi mai educat, iar cel care foloseşte aceste mijloace de comunicare pare adaptat tendinţelor moderne, deschis, sociabil, prietenos, sincer şi dornic de interacţiune. O astfel de strategie este, potrivit experţilor, ideală pentru a promova şi latura personală, pe lângă cea instituţională, iar mijloacele online sunt complementare canalelor de comunicare oficială.
Preşedintele american Barack Obama este, de altfel, unul dintre exemplele cele mai celebre ale folosirii new media pentru a comunica. Componenta comunicării pe Internet a fost unul dintre avantajele decisive pe care le-a avut Obama în campania pentru prezidenţiale, iar această strategie a fost continuată şi după venirea la Casa Albă. Comunicarea pe Internet face ca mesajul să fie recepţionat mai personalizat decât un simplu comunicat de presă sau un discurs rostit pe un podium.
Sursa foto: Wikipedia
Despre autor: Adriana Tarus
Va puteti abona prin 
RSS
deja l-am adaugat pe facebook
suntem amici acum!