Wanted for Blogging – Castigatorii ultimei saptamani de concurs (2)
Articol scris de castigatorul locului al doilea pentru proba “Noile media si web 2.0” din concursul Wanted for Blogging.
Cum pot noile media salva cariera unui om politic?
Autor: Dani Sandu, student al Masteratului Politic
Blogul a apărut în sfera politicului din România ca o modalitate „trendy” de comunicare, folosită atât oficial cât şi neoficial de către oameni politici importanţi din SUA. Bineînţeles, fascinaţia bruscă pentru acest subiect a determinat apariţia mai multor bloguri dedicate sau chiar deţinute de oameni politici români. Unii s-au folosit de acest mijloc de comunicare drept sprijin de campanie şi abandonat în scurt timp. Alţii şi-au pornit blogurile cu entuziasm şi au renunţat pe parcurs datorită lipsei de timp sau a numărului scăzut de vizitatori. Există şi cazuri de politicieni poate mai puţin cunoscuţi publicului larg care se folosesc de blogosferă pentru a-şi prezenta proiectele, poziţiile politice sau pur şi simplu pentru a câştiga notorietate.
Poate cele mai multe bloguri politice active în acest moment nu fac altceva decât să reia poziţii politice polemice în raport cu adversarii. Totuşi, poate cel mai cunoscut politician blogger din România este Adrian Năstase, cel care tocmai a anunţat depăşirea cifrei de trei milioane de accesări. Întâmplător sau nu, succesul din blogosferă repurtat de Adrian Năstase este şi unul, poate cel mai important, dintre motivele pentru care fostul premier a rezistat şi în prim-planul politic al PSD.
La scurt timp după pierderea alegerilor prezidenţiale din 2004, Adrian Năstase a constituit parte acuzată în mai multe dosare juridice. După ce la Congresul PSD din 2005, Năstase nu candidează la preşedinţia partidului, la începutul lui 2006, Adrian Năstase se retrage din funcţia de preşedinte executiv al PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. Rămas fără funcţie de partid şi fără funcţie publică, fostul premier al României era lipsit de orice platformă instituţională pe baza căreia ar fi putut continua comunicarea publică. În acel moment, Adrian Năstase avea nevoie de o modalitate de a comunica direct şi nemediat cu publicul său fidel, format atât din alegători cât şi de membrii de partid, fără riscul ca fiecare mesaj să fie blocat de subiectul dosarelor sale.
Astfel, Adrian Năstase îşi începe cariera de blogger în mai 2007. Până în momentul în care a obţinut conducerea Consiliului Naţional PSD în februarie 2008, fostul premier al României a comunicat din postura de simplu membru al PSD. Numai datorită unui management eficient al resursei oferite de blog, Adrian Năstase a fost capabil să se menţină în prim-planul scenei publice din România. De altfel, prelungita sa lipsă din media s-a suprapus şi perioadei în care blogul său s-a bucurat de cele mai multe accesări. Spre exemplu, în iunie 2007, Adrian Năstase a avut un record de aproape 20.000 de accesări într-o singură zi, comparabil cu numărul de vizite primite de cel mai accesat blog personal din acest moment sau triplu faţă de site-ului unei publicaţii precum Săptămâna Financiară.
Fericită sau nu, această stare de fapt arată exact cât de important se poate dovedi un blog politic într-un moment dificil al carierei unui politician. Or, pentru a se folosi de întregul potenţial oferit de blog, Adrian Năstase a fost obligat de împrejurări să recurgă la întregul arsenal de tactici pentru transformarea unui blog într-o comunitate. Oferă răspunsuri pentru cititori în ritm săptămânal, câteodată chiar şi pe loc, oferă analize şi chiar şi breaking-news pentru presă şi pentru simpatizanţi, organizează concursuri cu premii şi oferă invitaţii la diverse evenimente pentru cititori. În acest mod, comunitatea unui blog este satisfăcută de interacţiunea constantă şi – ca la orice blog de persoană publică – privilegiată cu patronul şi este „virusată” de opiniile politice ale acestuia la tot pasul.
În mod cert, exerciţiul întreţinerii unui blog nu este unul facil, însă el se poate dovedi crucial în trasarea imaginii publice a unui politician. Comunicarea directă cu populaţia oferă posibilitatea vizibilităţii pentru anumite grupuri ţintă chiar şi în ciuda lipsei de spectaculozitate a opiniilor, în mod cert un criteriu pentru a fi preluat de o anumită parte a presei din România. Cele câteva mii de vizitatori zilnici ai blogului lui Adrian Năstase reprezintă un nucleu dur al legitimităţii publice de care acesta se bucură în acest moment, iar modalităţile în care această influenţă poate fi folosită sunt…infinite.
Sursa foto: Adrian Nastase
Despre autor: Dorina Gutu
Va puteti abona prin 
RSS
Legitimitatea publica a lui Nastase este valabila doar in cazul celor care folosesc internetul, au auzit de bloguri si au intrat macar o data din curiozitate pe blogul acestui politician. Exista o alta categorie de oameni care stau pe Internet zilnic, dar nu acceseaza niciodata un blog, nu ii intereseaza. Pe langa acestia, mai putem vorbi si de cei 55% locuitori ai Romaniei care sunt din mediul rural si dintre care foarte putini au acces la Internet. Si care era publicul tinta psd? Rural, fara studii, trecuti de o anumita varsta
Tu vorbesti despre valoarea electorala a blogului lui AN, despre care n-am spus nimic. Probabil ca e destul de mica.
Valoarea politica a blogului lui AN e o alta problema cu totul. Pe medie, 3 milioane de vizitatori in 1000 de zile inseamna cam 3000 zilnic. Din acesti 3000, eu risc sa spun ca majoritatea sunt jurnalisti, membri de partid din esaloanele doi si trei si lideri de opinie din zona social democrata.
Intr-un fel, daca vrei, e vorba de gatekeeperii informatiilor si influentei din PSD. Intre alegeri, pastrarea unei relatii bune cu acestia da valoarea politicianului. De alegeri, sunt importanti si alegatorii, granted
Eu cred că e vorba mai mult de a păstra o imagine de politician vedetă, de lider care e în umbră dar contează, de exponent al unei clase de politicieni intelectuali. Să fim serioşi… la ce alegeri publice se face referinţă ? Imaginea lui A. Năstase e deteriorată, la nivelul electoratului, dincolo de puterea de reparaţie a unui blog personal. Aşadar, valoarea se regăseşte în afara electoratului (mai ales PSD). De aici rezultă că ar trebui să se gândească lumea bine înainte să numească blogurile un instrument electoral eficient.
Nu vorbeam despre valoarea electorala a blogului lui AN, ci incercam sa privesc lucrurile dintr-o alta perspectiva si anume la cine au ajuns mesajele lui si cam ce public a intrat in contact cu imaginea pe care si-a gestionat-o prin blog, ca sa imi dau seama daca este in cazul lui un instrument eficient de comunicare. Daca obiectivul lui AN era sa isi consolideze imaginea in ochii comunitatii blogerilor, bingo, asta a reusit.
Ma repet, electoral, blogul – sau cel putin acest blog – nu are o putere iesita din comun. Din punct de vedere politic insa, lucrurile stau foarte diferit.
Ce accepţie are la tine politicul în “blogul are putere politică” ? Cam care e mecanismul ?
Simplist vorbind, electoral inseamna ce se intampla in timpul alegerilor, pe cand politic inseamna ce se intampla intre alegeri, in interiorul structurilor de putere, fie ele de partid, de Parlament sau de Executiv.
In cazul de fata, blogul i-a permis lui AN sa-si transmita mesajele oricui ar fi fost interesat de ele. Aici ma refer la presa, oameni din partid si lideri de influenta asociati PSD.
Ca idee, gandeste’te ca in ciuda imaginii publice foarte slabe, AN a castigat alegerile interne din PSD pentru conducerea Consiliului National in februarie 2008 in ciuda sprijinului fatis al lui Mircea Geoana pentru Dan Mircea Popescu, contracandidatul sau. Cum a reusit?
Simplu, a pastrat legatura cu oamenii din esaloanele 2 si 3 din partid si le-a spus, la fiecare pas, ca ce face MG e mai putin decat ce ar face AN. Asa creezi o mica dizidenta in partid, care, pe fondul rezultatelor slabe ale PSD cu MG presedinte, l-a repropulsat pe AN in conducere, pe a treia functie ca importanta din partid.
Bineinteles, a ajutat si faptul ca postul de la Consiliul National este un post mai degraba tehnic, unde experienta de fost prim-ministru, considerat inclusiv de TB si PDL cel mai bun din ultimii 20 de ani, chiar face toti banii. De altfel, iti recomand sa te uiti peste blog, sunt extrem de multe articole tehnice, de social-democratie, care vizeaza exact dimensiunea de coordonator de “guvern din umbra”.
Iar asta e doar un exemplu de putere politica ca altceva cu totul decat putere electorala.