Dezbaterile electorale – 6 intrebari
Dezabaterile electorale reprezinta unul dintre cele mai asteptate momente ale unei campanii electorale. Prin natura si formatul lor, sunt de natura sa satisfaca doua cerinte importante ale electoratului: informatie si divertisment.
Electoratul hotaraste cine e cel mai bun nu in functie de ideile si convingerile candidatilor, ci mai mult in functie de prestatia lor, a modului in care arata, gesticuleaza, vorbesc, se incadreaza sau nu in timpul alocat raspunsurilor individuale. Desi intr-o dezbatere sunt atinse mai multe teme si sunt pomenite cifre, statistici, studii de specialitate, telespectatorul ramane cu foarte putine informatii, ceea ce se pastreaza fiind doar impresia dominanta (pozitiva sau negativa) determinata de prestatia celor de pe ecran.
Nu conteaza ceea ce s-a intamplat cu adevarat in timpul unei dezbateri, ci ceea ce crede electoratul ca s-a intamplat. Perceptiile sunt mai importante decat realitatea care le-a generat. Candidatii care sunt cei mai buni in a crea senzatii si a influenta perceptii au cele mai mari sanse de succes.
Sase sunt întrebarile importante la care echipa de campanie trebuie sa gaseasca raspuns inainte sa inceapa pregatirea candidatului pentru dezbatere:
1. Cat de stransa este competitia electorala? Raspunsul la aceasta intrebare poate da masura asteptarilor pe care le are electoratul de la dezbatere. Daca procentele candidatilor in sondaje sunt apropiate, este foarte posibil sa existe destui alegatori care vor hotari cu cine sa voteze abia dupa dezbatere, in functie de prestatia acestora. Cine va parea mai credibil si mai puternic va avea mai multe sanse sa castige mai multe din voturile nehotaratilor. Daca diferenţa dintre candidaţi este mare, e putin probabil ca dezbaterea sa aduca o schimbare fundamentala.
2. Exista sansa obtinerii unui avantaj considerabil in urma dezbaterii? Avantajele care se pot obtine sunt diverse. Ar fi de dorit ca ele sa se concretizeze direct in voturi. Exista, insa, si altele. Un candidat mai puţin cunoscut obtine mai multa vizibilitate, iar aceasta poate contribui la cresterea gradului de notorietate. In functie de prestatia sa in timpul confruntarii, poate creste sau scadea si gradul de credibilitate. Dezbaterile sunt, de cele mai multe ori, arme cu doua taisuri: pot distruge sau consolida pozitia unui candidat in cursa electorală.
3. Are candidatul abilitati de comunicare si calitati de orator? Este esential sa se determine cu exactitate care sunt posibilitatile oratorice ale candidatului. Nu toti politicienii sunt buni oratori. De aceea, pe langa stabilirea temelor de atac si construirea strategiilor de aparare, este bine sa se identifice si care este stilul oratoric al contracandidatului si care sunt punctele lui slabe. Trebuie pregatite apoi modalitati de raspuns pe masura. Pregatirea psihologica este foarte importanta. Chiar daca adversarul este mai bun, candidatul trebuie sa aiba cat mai mare incredere in sine si in sansele sale de a avea o prestatie mai buna.
4. Cat de importanti si redutabili sunt adversarii din cursa electorala? In mod obisnuit, chiar daca exista mai multi candidati in cursa, numai doi dintre ei au sanse reale. Daca un candidat important intra in dezbatere cu un candidat cu procente mai mici, este clar ca acesta din urma nu urmareste castigarea alegerilor pe baza prestatiei din dezbatere, ci dizlocarea cat mai multor votanti de la candidatul mai important. Daca dezbaterea are mai multi candidati, atunci este foarte probabil ca doi sau mai multi sa se coalizeze (nu neaparat deliberat!) impotriva celui mai bine plasat.
5. Poate avea candidatul controlul situatiilor din timpul dezbaterii? Este important ca un candidat sa se simta confortabil cu situatiile de tot felul pe care le presupune o dezbatere: locatia, data si formatul dezbaterii, moderatorul, participantii si temele propuse pentru dezbatere. Daca nu sunt luate în considerare toate aceste aspecte, iar candidatul nu este pregatit corespunzator, prestatia sa poate fi afectata si serios diminuata calitativ.
6. Care contracandidat va fi cel mai agresiv? In cazul in care dezbaterea presupune mai multi candidati, este esentiala identificarea corecta a principalilor contracandidati, ai celor care au cele mai mari sanse sa provoace daune si a celor care au cel mai mare interes sa faca asta. Teoretic, un candidat concureaza cu toti candidatii din cursa, dar in mod real are doar doi sau trei contracandidati directi. Determinarea lor cu precizie creste calitatea prestatiei sale si ii face atacurile mai bine orientate si contraatacurile mai eficiente.
In ce constau, mai exact, cele trei strategii de dezbatere? Despre acestea, intr-o insemnare viitoare.
Despre autor: Dorina Gutu
Va puteti abona prin 
RSS
In cadrul electoratului, exista un procent considerabil de oameni care au convingeri solide. Acestia nu pot fi influentati de discursurile electorale. Acestia se aleg din cadrul nehotaratilor, aici e zona din care se aleg procente semnificative printr-o dezbatere electorala.